Premiera absoluta in designul romanesc

Coperta Biz Singapore, premiata Red Dot

Coperta Biz Singapore, premiata Red Dot

Prin Brandient, Romania a castigat pentru prima oara in istorie un prestigios premiu Red Dot in Communication Design. Premiul a fost acordat pentru designul original de litera (typography) aparut la inceputul acestui an pe coperta revistei Biz dedicate mediului de afaceri din Singapore. Despre ce inseamna aceasta recunoastere internationala, dar si despre starea designului romanesc am discutat cu Aneta Bogdan, Fellow CIM, Chartered Marketer si fondator al Brandient.

Ce inseamna recunoasterea castigata de Brandient la Red Dot Award pentru industria de design din Romania?

Regret sa incep un interviu cu cuvantul “regret”, dar nu avem industrie de design in Romania; am fi cu adevarat mai increzatori in viitor, mai fericiti si mai bogati, daca am avea asa ceva! Cei cativa profesionisti romani in designul aplicat in business – fie acesta design grafic, design de produs, design de sisteme sau de tehnologie – nu formeaza nici cel putin un grup profesional, daramite o industrie! In 2010 eram (auto)ironica si spuneam ca firmele de design din Romania se pot numara pe degetele mainii unui taietor de lemn ghinionist; ei bine, acum constat ca respectivul a insistat si a incercat sa mai taie cativa copaci! Premiul Brandient la Red Dot este intr-adevar o expunere pozitiva a Romaniei, dar nu a designului romanesc. Daca Romania ar fi luat 10 premii, atunci am fi vorbit despre designul romanesc.

Povestiti-ne despre Red Dot Award. Care este locul pe care-l ocupa aceasta competitie pe harta internationala a designului?

Metaforele sunt la liber: “Oscarul in design”, “Cel mai…” etc. – si se pot aplica catorva competitii care alcatuiesc “liga mare” a recunoasterii globale a valorii designului – iar Red Dot este clar una dintre cele mai vizibile (probabil cea mai vizibila). Red Dot a construit pe o traditie de 60 de ani de celebrare a designului, plus doua decenii de marketing impecabil al brandului, astfel ca a ajuns un sigiliu incontestabil si universal al calitatii in design. Pentru noi insa, Red Dot este mult mai mult decat accesul in liga mare! Este un milestone al dedicarii si perseverentei noastre (da, astea sunt calitati atat de rare in zilele astea si pe care, din fericire, compania noastra le are!); Red Dot este un milestone pe care l-am dorit, pe care l-am ravnit, la care am visat! Si ne-a luat 13 ani ca sa il avem! Brandient nu a indraznit sa trimita mult timp nimic la Red Dot. Si noi chiar aveam ce sa trimitem, noi chiar am fost prolifici, daca ne gandim la cele peste 200 de proiecte reale pe care le-am facut (nu proiecte inchipuite care traiesc doar in mintea “creatorului”). Red Dot insa nu este despre munca de salahor a 10 designeri din spatele unui design de rebranding corporatist, de 9 sau 12 luni, ci este despre o ingereasca inspiratie in design; Red Dot nu este despre proiecte care schimba lumea si care dau companiilor inspiratie si ajutor in schimbare, si nici despre design ca instrument de a exacerba consumerismul (oops!, ca mi-a scapat!), Red Dot este despre puritatea designului, despre esenta sa. In Brandient, respectam competitiile de design, fiindca astfel ne respectam pe noi insine: designul este onest! Nu ne place ipocrizia marketingului care se bazeaza pe ghost-uri; nu dam doi bani pe tehnica asta de a semnaliza “succesul”, nu suntem fanii acestui tip de bravada.echipa-brandient

Lucrarea cu care ati castigat acest premiu a fost singura pe care ati inscris-o in competitie?

Da, este singura inscrisa, tocmai fiindca, asa cum am spus, standardul acestei competitii impune o selectie mai aproape de esenta unicitatii, a miracolului designului, decat de designul rezolvator de probleme si oportunitati de business – adica… jobul nostru de zi cu zi. Si daca Marta Usurelu nu ar fi venit la noi in ianuarie sa ne propuna acest proiect pentru coperta revistei Biz, probabil nu am fi trimis nimic la Red Dot nici in acest an (desi proiecte spectaculoase, si extrem de dificile, cum ar fi rebrandingul companiei Interactive in Pakistan, sau rebrandingul COSR – Team Romania, sunt demne de toata aprecierea!). Altfel spus, ceva din premiul asta il datoram si Martei, pentru ca ne-a dat libertatea sa desenam si altceva decat ceea ce ne plateste salariile si facturile. Si ii multumim pentru sansa asta!

Care sunt performantele Romaniei in materie de design de brand?

Brandient a castigat in cei 13 ani de activitate 68 de premii si nominalizari internationale, dar asta nu inseamna neaparat un certificat de buna purtare in design pentru Romania (prin comparatie cu tarile avansate in designul de business). Daca ne referim la competitiile de design, Romania are inca o prezenta modesta. Acest lucru este de altfel vizibil si pe rafturile romanesti, pe strazile oraselor noastre sau pe netul romanesc. Premiile sunt putine, nu neaparat fiindca clientii romani sunt needucati in design, ci, mai ales, pentru ca piata e prea zgarcita cu aceste nevoi; si uite ca au trecut 13 ani, si tot nu a crescut (piata), pe fondul, desigur, al unei economii care nu ne-a inspirat si nu ne-a impresionat si al unui context social imbatranit si fara speranta de prosperitate. Prin natura si efectul pionieratului nostru, dupa ce Brandient castiga cateva premii la o competitie, si alte firme romanesti incep sa se miste in acea directie – trimit lucrari la acea competitie si uneori acestea castiga premii sau nominalizari – e un lucru bun si normal, dar prezenta lor, a acestor companii romanesti de design, este inca firava si inconsistenta. Daca ne referim la stadiul categoriei “design”, suntem inca in punctul zero (desi dragul de Naumovici ne spune mereu: “Sa va vedem acum, pe voi, astia de la Brandient, ce o sa mai desenati, ca i-ati desenat pe toti!”; stiu ca ne face un compliment – e despre leadership – si ii sunt recunoscatoare, totusi chestia asta suna rau, e ca un audit al oportunitatilor de noi proiecte, si auditul pare tot mai adevarat zi de zi!). Daca ne gandim la corpul profesional, la cat de multi designeri traiesc efectiv din design in tara asta, la cate scoli de design avem, la cate meserii generate din design etc., atunci nici cel putin aprecierea de “zero” sau de “modesti” nu mai poate fi facuta – aici stam ingrijorator si cam pe loc.

Ce considerati ca ar trebui facut pentru a vedea imbunatatiri in aceasta zona?

Din pacate, ceea ce se face acum contribuie la distrugerea acestui domeniu, nicidecum la dezvoltarea lui. Recentele schimbari in legislatia fiscala maresc impozitarea activitatilor creative cu caracter permanent pana la un nivel care pune sub semnul intrebarii supravietuirea firmelor din domeniu. Piata, preturile nu vor sustine acest nivel de taxare. Noile reguli desconsidera rolul firmelor de servicii creative, si nu vad cum o firma – si ma refer desigur la cei ca noi, care au respectat intotdeauna legea si si-au platit taxele intocmai si la timp – ar putea sa mai suporte nivelul acesta de impozitare si sa supravietuiasca comercial. In plus, discriminarea intre freelancer (care e taxat mai putin) si creativul care lucreaza in regim permanent cu o firma (care e taxat mai mult) ne forteaza sa schimbam modelul de business si sa lucram cu freelanceri, desi stim ca asta este fezabil in Londra, unde sunt 100.000 de freelanceri experimentati si care iti pot rezolva orice problema de design, si nu pe piata locala. In Romania, pentru a forma o patura de freelanceri mai e nevoie de 10-15 ani, in care acestia sa lucreze mai intai in firme puternice, ca sa se dezvolte profesional, sa treaca prin proiecte mari si reale, altfel spus – sa invete ceea ce nu pot invata singuri acasa. Dupa sase ani de Criza sau New Normal (cum vreti sa priviti aceasta perioada!), de scadere a veniturilor firmelor si implicit a numarului angajatilor, o astfel de abordare oarba a guvernantilor nostri va stinge orice luminita de la capatul tunelului pentru industria romaneasca de design. Ceea ce face Brandient acum este doar eroism personal al catorva oameni (sau poate doar inertie, deh), dar nu mai are nicio legatura cu un business in care sa credem, care sa infloreasca si care sa isi satisfaca toti stakeholderii. Pentru a imbunatati ceva in acest domeniu, tara are nevoie de o viziune ancorata in zilele noastre, de lideri educati, si bine intentionati, si conectati la lume.

In ce situatie se afla Romania la capitolul educatie in materie de design?

Profesori putini – unii dintre ei stau acolo din eroism (ca si noi), altii stau pentru ca sunt depasiti de vremuri, nu au unde sa mearga; studenti putini; este o meserie scumpa, ca sa spun asa; scoli putine – fara investitii si in lipsa unor programe nationale de educatie in domeniu s.a.m.d. Cuvantul “design” nu este deloc familiar sau placut guvernantilor, autoritatilor locale, liderilor din tara asta. Puteti incerca sa puneti o intrebare chiar unor oameni intelepti, intrebati-l pe Andrei Plesu, spre exemplu, ce crede despre designul romanesc… Din tot ce se intampla in lume astazi este evident ca designul este masura modernitatii unei natiuni – iar din cele spuse mai sus rezulta ca inca ne codim sa fim contemporani cu aceasta lume.

Design si business. Care este legatura dintre cele doua domenii? Designerii ar trebui sa invete mai mult din limbajul de afaceri? Sau viceversa?

Designerii care lucreaza in designul aplicat in business inteleg limbajul de afaceri. Stau la masa cu cei care conduc afacerile. Si vorbesc pe limba lor. Si gandesc in spiritul lor, altfel solutiile lor nu ar fi de folos. Vorbesc despre designerii din Brandient, desigur. In lume insa, in timpurile noastre, mai ales in hub-urile de tehnologie si inovatie din Silicon Valley, din Londra si Berlin, designerii sunt cooptati chiar in board-urile companiilor de investitii, ca si consultanti, iar designul a ajuns un fel de “darling” chiar si al lumii financiare (pe fondul nevoilor exacerbate de inovatie, sau disruptie).

Cum ati caracteriza investitiile pe care brandurile romanesti le fac in design si rolul pe care il acorda acestui domeniu?

Peisajul este atat de inegal, incat e greu sa-l caracterizezi intr-o fraza. Trasi-impinsi (adica de multe ori dupa modelul multinationalelor, dar uneori si din veritabila viziune), liderii adevarati folosesc designul tot mai mult – si asta ii ajuta sa ramana lideri, intr-un context tot mai competitiv. In rest, e fie ignoranta, fie mimetism naiv – a doua atitudine fiind preferabila, pentru ca duce (chiar daca prin ratari succesive) spre constientizarea valorii designului in business…

Ce rol joaca si mai ales ce rol ar trebui sa joace designul pentru un brand?

In zilele noastre, designul este atat de important, ca a devenit, in anumite industrii, principalul instrument de branding (daca ma aude Wally (n.r. – Wally Olins), se intoarce in mormant!); de cand ne-am luminat cu totii in privinta design thinking-ului (cei care ne-am luminat, desigur) – afirm cu toata responsabilitatea: brandingul este design mai mult decat a fost oricand in ultima suta de ani!

Care sunt cele mai mari confuzii legate de design pe care le-ati intalnit in interactiunea cu oamenii de business din Romania?

Nu imi place intrebarea asta, nu as raspunde, fiindca nu gasesc nimic inteligent de adaugat la anecdotica “Vreau sa-mi desenati exact asa ceva!” sau “Mai cu rosu” – cu alte cuvinte “design – adica ceva ornamental, secundar si fara mare influenta asupra valorii businessului” sau “design – ceva la indemana oricui are un calculator”. Intrucat implica o latura artistica – si implicit subiectiva – designul aplicat in business, pentru a fi respectat si apreciat, are nevoie (din pacate pentru cei care il practica pe aceste meleaguri) – de educatie, aspiratie si inteligenta.
Sursa: http://www.revistabiz.ro

Advertisements

Gustul inregistrat – promisiunea pe care o face Guido industriei HoReCa

Adrian_SimionAscensiunea cafelei de specialitate a inceput sa prinda contur si in Romania, unde tot mai multe cafenele aleg sa ofere clientilor o bautura autentica si reprezentativa. Oportunitatea a fost rapid fructificata de GUIDO, magazinul de cafea de specialitate, prajitorie si scoala de cafea, care introduce un nou concept in industria HoReCa – crearea gustului propriu de cafea.

Promisiunea este una simpla: clientii ce vor incerca o cafea de specialitate nu vor mai reveni la vechile obiceiuri de a bea cafeaua si vor calca pragul localului pentru o experienta superioara. Diferenta principala fata de cafelele obisnuite este ca cele de specialitate au arome diferite si subtile ce caracterizeaza zona de provenienta. Aceste arome sunt puse in evidenta prin diferite metode de preparare: espresso, fitru, ibric sau metode alternative de prepare a cafelei (Hario Syphon, Hario V60, Aeropress). In schimb, cafeaua pe care o bem de obicei, de la supermarket are o singura caracteristica pentru a-si pastra acelasi gust amar peste tot in lume si indiferent de brand: boabele sunt prajite excesiv si in cantitati foarte mari.

”Majoritatea localurilor folosesc in cel mai bun caz o combinatie de cafea arabica cu robusta. Credinta populara este ca daca un espresso face spuma, atunci e bine. Proprietatile principale ale speciei de cafea robusta sunt ca e ieftina si ca face spuma, nu crema, insa cei mai multi oameni nu stiu sa faca diferenta. In plus, robusta are un gust pamantiu, care ramane pe cerul gurii, este un gust neplacut, dar suntem obisnuiti cu el, asa ca il consideram acceptabil. Peste toate, prajirea, care e foarte importanta, se face in conditii de compromis, astfel incat cafeaua e mai arsa ca sa se ofere clientilor un produs constant. Tot mecanismul asta are de-a face cu reducerea costurilor. Sa produci cafea de specialitate pastrand un standard inalt de calitate presupune efort si expertiza sulimentare”, explica Adrian Simion, proprietarul GUIDO.

Cu toate acestea, exista si antreprenori interesati din ce in ce mai mult de a oferi o experienta diferita clientilor si de a-i face sa revina pentru ceea ce se regaseste doar acolo. Cafeneaua M60 a fost printre primii clienti care a ales sa-si personalizeze gustul cafelei. Dupa ce inteleg profilul clientului, specialistii GUIDO selecteaza cu grija originile de cafea, iar pentru fiecare dintre ele testeaza si aleg un profil de prajire care sa evidentieze diferitele arome. Urmatorul pas consta in recomandarea perioadei optime de maturare adica numarul de zile de la prajire in care boabele isi dezvaluie buchetul cu claritate si eleganta si crearea acelui gust recogniscibil care sa ramana in memoria clientilor. Pe lista restaurantelor din Romania se numara mai nou si Stradale, deschis recent in cadrul Bucharest Business Park sub conducerea lui Chef Foa, care are propriul blend de cafea de specialitate purtand numele brandului.

”Tendinta este clar diferentierea si gasirea acelor carlige prin care sa creezi clientilor care iti calca pragul o asa zisa dependenta pentru produse de calitate. Sa nici nu mai fie nevoie sa deschida meniul de bauturi pentru ca vin inca de acasa cu gandul la un anumit produs. Iar cafeaua este printre cele mai consumate in orice restaurant. Astfel nu doar ca le oferim un gust deosebit si total diferit de cel cu care erau obisnuiti pana acum, dar reusim sa cream un gust singular, care nu va putea fi gasit decat acolo. Cred ca acesta este directia spre care ar trebui sa ne indreptam, iar unele business-uri au inteles repede si au trecut la fapte”, adauga Adrian Simion.

This slideshow requires JavaScript.

Guido Coffee a pornit la mijlocul anului trecut si functioneaza atat ca si prajitorie de cafea cu vanzare, cafenea on the go, dar si organizator de cursuri de preparare a cafelei, in zona Eminescu a capitalei. Cei doi antreprenori aflati in spatele business-ului, Adrian Simion si Floriana Vlaicu au urmat cursuri profesionale de prajire a cafelei de specialitate si au testat zeci de sortimente de cafea la targurile de profil pentru a selecta initial cele patru sortimente pe care sa le aduca in propria prajitorie. In momentul de fata GUIDO aduce peste 15 sortimente de cafea din Brazilia, Etiopia, Costa Rica, Guatemala, Panama sau Kenia, boabele fiind prajite si etichetate sub brandul propriu. Investitia initiala s-a ridicat la 80.000 euro, insa continua si in prezent prin extinderea capacitatii de productie.

Iubitorii de cafea au putut incerca saptamana trecuta cafelele Guido in cadrul celei de-a patra editii a Salonului International al Cafelei – Coffee Lovers Event 2015, sambata 25 aprilie 2015, la pavilionul C3 RomEXPO.

Gala Forbes 500 Business Awards

Gala-500-Business_siteForbes România organizează Gala Forbes 500 Business Awards, un eveniment ce onorează spiritul antreprenorial, reunind cele mai creative, mai curajoase și mai întreprinzătoare personalități de business din România.

Cu această ocazie, vom dezvălui superlativele mediului de afaceri românesc și vom premia cei mai de seamă antreprenori români și cele mai impoartante companii care activează pe piața din România.

Gala Forbes 500 Business Awards va marca și lansarea celui mai spectaculos produs editat de Forbes România, “Topul Forbes 500″, care va fi disponibil atât în varianta hardcover, cât și prin aplicația specială pentru iPad.

Evenimentul marchează și împlinirea a doi ani de la preluarea licenţei Forbes România de către BP Publishing, de aceea Gala Forbes 500 Business Awards va sărbători totodată cea mai importantă revistă de business-lifestyle din România.

Evenimentul este susținut de BMW Group România.

Inovatia in lux si promotorii brandurilor exclusiviste de succes au fost premiate la cea de-a 5-a editie a Galei Dupa Afaceri Premium

untitledGala După Afaceri Premium a celebrat miercuri seară inovația în industria de lux, premiind promotorii din spatele brandurilor exclusiviste de succes.

Au fost acordate 10 premii de excelenţă, într-o atmosferă în care business-ul şi luxul s-au împletit perfect. În cadrul galei, cei peste 200 de participanți au putut admira live produse exclusiviste care s-au regăsit de-a lungul timpului în paginile revistei “După Afaceri Premium”, expuse de către brandurile de lux din România.

Câștigătorii ediției 2014 sunt:

“Inovație în orice spațiu” pentru ceasuri care nu cunosc imposibilul: Cellini

“Reinventarea mobilității” pentru mașina care stăpânește șoselele: Lamborghini

“Spirit sportiv” pentru reinventarea propriilor experiențe în moda de lux: Eden Park

“Preț pe legende” pentru bijuteriile care transpun legede milenare pentru purtători urbani: B&B Collection

“Arhitectura la purtător” pentru transformarea pantofului în operă de artă: Mihai Albu

“Lumea la vârful degetelor” pentru crearea unui univers portabil: iStyle

“Spectacolul aromelor” pentru reinventarea constantă a experiențelor senzoriale: Joseph Hadad

“Alchimie parfumată” pentru meștesugul de a inventa ID-uri olfactive: Elysee

“Inventatorii de timp liber” pentru eliberarea de obligațiile casnice și accelerarea confortului: La Miele

Premiul special inovațiile care ne fac viața mai ușoară: Philips Lumea

Au urcat pe scenă pentru a ridica premiul: Allesandro Amato – Cellini, Mihaela Tudorică – Lamborghini, Benoit Regnaud – Eden Park, Cristina Muntean – B&B Collection, Mihai Albu, Dora Popeneciu – iStyle, Anita Panait – PR Joseph Hadad, Cristina Balan – Elysee, Loredana Butnaru – La Miele, Adelina Mărgărit – Philips Lumea.

Următorul număr al revistei După Afaceri Premium va fi lansat pe piață pe 3 octombrie împreună cu Ziarul Financiar.
Sursa: http://www.zf.ro/

H&M a devenit anul trecut cel mai puternic brand de moda din Romania

După cifra de afaceri, depăşind „la mustaţă“ Zara, H&M a devenit anul trecut cel mai puternic brand de modă din România. Astfel, suedezii au încheiat 2013 cu afaceri de 381,5 mil. lei (86,3 mil. euro), pe când spaniolii au obţinut 377,3 mil. lei (85,3 mil. euro).

descărcareH&M a intrat pe piaţa locală în 2011 şi a pariat pe o ex­pan­siune rapidă, ajungând la finalul lui 2013 la 30 de ma­ga­zine. Suedezii se extind atât în malluri, cât şi în centre co­merciale deoarece se adresează clienţilor cu venituri medii şi sub medie. La polul opus, Zara are preţuri peste medie, motiv pentru care s-a extins mai lent, şi doar în malluri sau în zone stradale, ajungând la 21 de magazine la finalul anului trecut. În acest context, vânzările per magazin ale Zara sunt de circa 18 mil. lei (4,1 mil. euro), cu peste 40% peste cele ale H&M.

Mai mult, Zara rămâne de departe cel mai profitabil brand de modă, cu 54,3 mil. lei (12,3 mil. euro), de 2,3 ori peste profitul net al H&M. Astfel, în timp ce suedezii mizează pe un volum mare de vânzări la preţuri mici, spaniolii de la Zara au un model diferit de business.

Zara face parte din grupul spaniol Inditex, care mai are în România şi brandurile Bershka, Stradivarius, Pull & .Bear, Oysho, Massimo Dutti şi Zara Home. Rezultatele tuturor acestor branduri poziţionează în continuare Inditex pe prima poziţie în topul celor mai mari jucători din moda locală. Afacerile cumulate ale celor şapte branduri au fost de 776,5 mil. lei (175,7 mil. euro), în creştere cu 16,7% faţă de anul anterior, iar profitul a fost de circa 109 mil. lei (25 mil. euro). Pe poziţiile următoare vin H&M şi C&A.
Sursa: zf.ro

Prada, spring 2014

ON_0141.450x675 ON_0308.450x675 ON_0274.450x675Nu știm ce secret creativ ascunde Prada, mai ales atunci cînd reușește, aproape sezon după sezon să te surprindă.

Noua sa colecție respinge definitiv minimlismul leneș și deschide o (nouă) epoca a culorii, bricolajului, suprapunerilor, desenului.

Sursa: doitreisi.ro in Fashion by Marian Pălie

Amatorii de chilipiruri incep toamna cu Yard Sale de septembrie

yard sale15 septembrie 2013, duminica, ne bem impreuna cafeaua la 10:30 si va asteptam pana la 19:00, ca de obicei pe terasa si in demisolul Dianei 4 (zona Piata Rosetti)

Ne-am adus, ca in fiecare luna, haine, pantofi, bijuterii, obiecte decorative, obiecte electrocasnice, carora ne dorim sa le gasim un sens. Ne-am plictisit, nu ne mai incap, nu ni le mai dorim, nu mai avem unde sa le depozitam si de aceea te asteptam pe tine sa faci schimb si sa cumperi la preturi mici comori.

Pentru a opta data negociem cu scotocitori care sa descopere cele mai bune targuri, apoi sa le redefineasca, sa le recicleze, sa le refoloseasca.

Pentru ca Yard Sale este o forma de reciclare absolut necesara oricărei societati consumeriste, faci schimb, vinzi la preturi mici sau dai o alta utilitate lucrurilor uzate moral, dar nu neaparat fizic. La finalul fiecarei editii participantii doneaza o parte din hainele ramase nevandute unei case de plasament.

Astfel, Yard Sale Dianei 4 in duminica din 15 septembrie 2013, de la 10:30 la 19:00, te asteapta sa scotocesti în multe dulapuri, cufere, valize pline de minuni la cel mai eco responsabil targ din oras.

Intrare libera!

Papioanele, luate tot mai în serios, în România

Micile business-uri cu papioane au „explodat” în ultimii ani, în România. Sunt ele profitabile? Ce obstacole întâlnesc cei care decid să creeze papioane și să le comercializeze? A devenit papionul un accesoriu din ce în ce mai întâlnit în mediul de afaceri?

Sunt câteva întrebări la care am vrut să ne răspundă mai mulți antreprenori care s-au lansat în afaceri cu papioane: Diana Oancea (Mon Papion), Ghazaleh Emami (ShOOka Design) și Șerban Cătălin (Papion).

Dacă pentru Ghazaleh Emami totul a început ca un hobby, pentru Diana, însă, afacerea cu papioane a pornit în 2011 dintr-un motiv practic: „Trebuia să merg împreună cu prietenul meu la un eveniment și am căutat în tot Bucureștiul un papion decent. În final, m-am rezumat la unul oarecare pentru că nu aveam prea multe opțiuni. După eveniment, mi-am zis «ce-ar fi dacă m-aș apuca să fac papioane?»”.

Foto Facebook ShOOka DesignDin același motiv practic a început și Șerban să confecționeze propriile accesorii.
Targetul unei astfel de afaceri variază. Mon Papion creează pentru „oamenii care înțeleg cum un papion schimbă o ținută din punctul de vedere al eleganței” și care pot fi incluși la categoria educație superioară și venituri peste medie.
Șerban face papioane mai ales pentru elevii și studenții care atunci când sunt puși în situația de a alege un accesoriu pentru ținutele de bal, nu au o varietate de opțiuni. „Mi-am propus să integrez papioanele în ținutele tot mai multor oameni, să fac din papion un accesoriu mult mai purtat”, mai spune Șerban.
Targetul lui Ghazaleh Emami „sunt cei care vor să arate bine, non-conformist, chiar și excentric, dar și cei ce vor să își personalizeze ținuta cu ceva unic, creat din materiale calitative și lucrate cu multă atenție”.

Care ar fi profilul purtătorului de papion?
Există un acord în rândul creatorilor de papioane. Cei care poartă papioane sunt „studenți, oameni de afaceri, artiști, vedete, sportivi”, spune Ghazaleh. Sau, așa cum rezumă Diana, „tendințele au făcut ca papionul să fie purtat de către toată lumea, în ultimele trei sezoane”.

Profit și investiții în business-ul cu papioane
Dacă vorbim despre raportul investiții / profit, cei trei antreprenori ne-au explicat că, deocamdată, afacerea cu papioane este în curs de dezvoltare. Dovadă stă faptul că, în 2013, vânzările au mers mai bine decât anul anterior. „În 2013, am ajuns la break-even cu investiția, ba mai mult, am făcut un profit bun. În primăvară și la începutul verii, cred că am atins cele mai mari vânzări”, spune Diana. „Afacerea cu papioane nu este un business din care să ne îmbogățim, însă are potențial și, cu cât o să investim mai mult timp în el, cu atât va crește mai bine și mai frumos”.
Nici pentru Șerban, în prezent, afacerea nu este una cu adevărat profitabilă: „Nu pot să apreciez cât este de profitabilă, suma câștigată deocamdată este minoră. Eu fac lucrul acesta din pasiune și prin asta cred că voi reuși să duc afacerea mai departe. Cea mai mare bucurie a mea e să văd pe cineva pe stradă care poartă un papion creat de mine”.

Ghazaleh Emami ne-a explicat că „pentru a avea o afacere profitabilă cu papioanele este nevoie de un plan de afaceri bine pus la punct, ceea ce necesită investiție de timp și resurse financiare”.
În ceea ce privește profitul pe anul curent, ea spune că „în general, vânzările din toamnă, iarnă și primăvară sunt mult mai bune decât vara datorită faptului că ținuta lejera de vară și anotimpul nu permit purtarea unui accesoriu ca papionul. Vânzările din 2013 au crescut față de 2012, dar nu semnificativ tocmai datorită faptului că din ce în ce mai mulți designeri și artiști handmade s-au reprofilat către crearea papioanelor”.

Obstacole în business-ul cu papioane

Lipsa unor furnizori, plagiatul și concurența mare sunt principalele obstacole pe care le întâlnesc pe piața din România antreprenorii intervievați. „Un prim lucru ar fi lipsa de furnizori de materiale în România, furnizori de textile de calitate superioară și diverse. Astfel, suntem obligați să comandăm materiale din afară, ceea ce ne dă mereu emoții pentru că nu știm ce vom primi”, spune Diana.
Principalul obstacol ar fi concurența mare pe piața papioanelor, ceea ce duce la scăderea prețului lor. La un moment dat, ești nevoit să aduci prețul unui papion la preț de producție ca să nu intri în pierdere din cauza concurenței care produce produse în serie cu calitate mai scăzută și la prețuri de angro. Alt obstacol este plagiatul sau așa-zisul furt de idei în lumea papioanelor. Sunt accesorii simple care pot fi ușor personalizate prin mici detalii. Din păcate, am simțit pe pielea mea: când papioane cu mărgele sau dantelă care au fost introduse prima data de ShOOka Design, au început să fie copiate la o calitate scăzută și cu un preț mai mic de către alți producători de papioane”, ne-a explicat Ghazaleh.

Sursa: managerexpress.ro

Spiritul intreprinzator, cheia succesului pentru tot mai multi romani. Bijuteriile handmade, profit de 3.000 lei pe luna

Fie ca au ramas fara job sau au vrut sa isi schimbe cariera, si-au indreptat atentia spre bijuteriile handmade. Unii spun ca scot un profit de pana la 3.000 de lei pe luna. Pentru aceasta pasiune au renuntat la podiumurile de moda din New York, la catedra sau la calcule de contabilitate

Adriana Pop a lucrat sase ani in invatamant. A predat geografia la un liceu din Baia Mare. Dar nu castiga suficient pentru un trai fara griji, asa ca, in urma cu doi ani, a facut o schimbare si a inceput sa confectioneze diverse obiecte din margele.

“De la hobby a ajuns un bussines. In momentul de fata supravietuiesc de pe urma margelelor. Cea mai mare satisfactie e sa poti sa faci ceea ce-ti place, pe langa partea materiala care s-a mai imbunatatit, e bucuria aceea de a vedea doamne fericite ca-ti poarta creatiile”, spune Adriana.

Si Alina Frandes si-a transformat pasiunea intr-un job de succes. A lasat o cariera de manechin in New York, pentru o afacere cu bijuterii handmade. “Am fost in State patru ani. Am lucrat ca model. Sunt doua lumi total diferite, acum fac ce simt si incerc sa transpun ceea ce simt in ceea ce fac. De un an de zile fac handmade bijuterii si hainute pentru copii”, a povestit tanara.

Dupa sapte ani in care a facut contabilitate, si Ada Balan s-a reorientat, iar astazi isi prezinta creatiile la targuri handmade. “Nu-mi e dor de statul la birou absolut deloc. E un nou stil de viata, mult mai liber, nu stai inchis intre patru pereti, poti sa cunosti oameni, vezi locuri noi. Poti ramane si cu profit din chestia asta”, sustine si Ada.

Sa poti sa iesi din criza si sa ai succes este o adevarata arta: arta de a-ti schimba destinul. Din ce in ce mai multi romani ne demonstreaza faptul ca sfarsitul carierei lor poate insemna inceputul alteia, una mult mai profitabila, de altfel.

Sursa: InCont.ro