Premiera absoluta in designul romanesc

Coperta Biz Singapore, premiata Red Dot

Coperta Biz Singapore, premiata Red Dot

Prin Brandient, Romania a castigat pentru prima oara in istorie un prestigios premiu Red Dot in Communication Design. Premiul a fost acordat pentru designul original de litera (typography) aparut la inceputul acestui an pe coperta revistei Biz dedicate mediului de afaceri din Singapore. Despre ce inseamna aceasta recunoastere internationala, dar si despre starea designului romanesc am discutat cu Aneta Bogdan, Fellow CIM, Chartered Marketer si fondator al Brandient.

Ce inseamna recunoasterea castigata de Brandient la Red Dot Award pentru industria de design din Romania?

Regret sa incep un interviu cu cuvantul “regret”, dar nu avem industrie de design in Romania; am fi cu adevarat mai increzatori in viitor, mai fericiti si mai bogati, daca am avea asa ceva! Cei cativa profesionisti romani in designul aplicat in business – fie acesta design grafic, design de produs, design de sisteme sau de tehnologie – nu formeaza nici cel putin un grup profesional, daramite o industrie! In 2010 eram (auto)ironica si spuneam ca firmele de design din Romania se pot numara pe degetele mainii unui taietor de lemn ghinionist; ei bine, acum constat ca respectivul a insistat si a incercat sa mai taie cativa copaci! Premiul Brandient la Red Dot este intr-adevar o expunere pozitiva a Romaniei, dar nu a designului romanesc. Daca Romania ar fi luat 10 premii, atunci am fi vorbit despre designul romanesc.

Povestiti-ne despre Red Dot Award. Care este locul pe care-l ocupa aceasta competitie pe harta internationala a designului?

Metaforele sunt la liber: “Oscarul in design”, “Cel mai…” etc. – si se pot aplica catorva competitii care alcatuiesc “liga mare” a recunoasterii globale a valorii designului – iar Red Dot este clar una dintre cele mai vizibile (probabil cea mai vizibila). Red Dot a construit pe o traditie de 60 de ani de celebrare a designului, plus doua decenii de marketing impecabil al brandului, astfel ca a ajuns un sigiliu incontestabil si universal al calitatii in design. Pentru noi insa, Red Dot este mult mai mult decat accesul in liga mare! Este un milestone al dedicarii si perseverentei noastre (da, astea sunt calitati atat de rare in zilele astea si pe care, din fericire, compania noastra le are!); Red Dot este un milestone pe care l-am dorit, pe care l-am ravnit, la care am visat! Si ne-a luat 13 ani ca sa il avem! Brandient nu a indraznit sa trimita mult timp nimic la Red Dot. Si noi chiar aveam ce sa trimitem, noi chiar am fost prolifici, daca ne gandim la cele peste 200 de proiecte reale pe care le-am facut (nu proiecte inchipuite care traiesc doar in mintea “creatorului”). Red Dot insa nu este despre munca de salahor a 10 designeri din spatele unui design de rebranding corporatist, de 9 sau 12 luni, ci este despre o ingereasca inspiratie in design; Red Dot nu este despre proiecte care schimba lumea si care dau companiilor inspiratie si ajutor in schimbare, si nici despre design ca instrument de a exacerba consumerismul (oops!, ca mi-a scapat!), Red Dot este despre puritatea designului, despre esenta sa. In Brandient, respectam competitiile de design, fiindca astfel ne respectam pe noi insine: designul este onest! Nu ne place ipocrizia marketingului care se bazeaza pe ghost-uri; nu dam doi bani pe tehnica asta de a semnaliza “succesul”, nu suntem fanii acestui tip de bravada.echipa-brandient

Lucrarea cu care ati castigat acest premiu a fost singura pe care ati inscris-o in competitie?

Da, este singura inscrisa, tocmai fiindca, asa cum am spus, standardul acestei competitii impune o selectie mai aproape de esenta unicitatii, a miracolului designului, decat de designul rezolvator de probleme si oportunitati de business – adica… jobul nostru de zi cu zi. Si daca Marta Usurelu nu ar fi venit la noi in ianuarie sa ne propuna acest proiect pentru coperta revistei Biz, probabil nu am fi trimis nimic la Red Dot nici in acest an (desi proiecte spectaculoase, si extrem de dificile, cum ar fi rebrandingul companiei Interactive in Pakistan, sau rebrandingul COSR – Team Romania, sunt demne de toata aprecierea!). Altfel spus, ceva din premiul asta il datoram si Martei, pentru ca ne-a dat libertatea sa desenam si altceva decat ceea ce ne plateste salariile si facturile. Si ii multumim pentru sansa asta!

Care sunt performantele Romaniei in materie de design de brand?

Brandient a castigat in cei 13 ani de activitate 68 de premii si nominalizari internationale, dar asta nu inseamna neaparat un certificat de buna purtare in design pentru Romania (prin comparatie cu tarile avansate in designul de business). Daca ne referim la competitiile de design, Romania are inca o prezenta modesta. Acest lucru este de altfel vizibil si pe rafturile romanesti, pe strazile oraselor noastre sau pe netul romanesc. Premiile sunt putine, nu neaparat fiindca clientii romani sunt needucati in design, ci, mai ales, pentru ca piata e prea zgarcita cu aceste nevoi; si uite ca au trecut 13 ani, si tot nu a crescut (piata), pe fondul, desigur, al unei economii care nu ne-a inspirat si nu ne-a impresionat si al unui context social imbatranit si fara speranta de prosperitate. Prin natura si efectul pionieratului nostru, dupa ce Brandient castiga cateva premii la o competitie, si alte firme romanesti incep sa se miste in acea directie – trimit lucrari la acea competitie si uneori acestea castiga premii sau nominalizari – e un lucru bun si normal, dar prezenta lor, a acestor companii romanesti de design, este inca firava si inconsistenta. Daca ne referim la stadiul categoriei “design”, suntem inca in punctul zero (desi dragul de Naumovici ne spune mereu: “Sa va vedem acum, pe voi, astia de la Brandient, ce o sa mai desenati, ca i-ati desenat pe toti!”; stiu ca ne face un compliment – e despre leadership – si ii sunt recunoscatoare, totusi chestia asta suna rau, e ca un audit al oportunitatilor de noi proiecte, si auditul pare tot mai adevarat zi de zi!). Daca ne gandim la corpul profesional, la cat de multi designeri traiesc efectiv din design in tara asta, la cate scoli de design avem, la cate meserii generate din design etc., atunci nici cel putin aprecierea de “zero” sau de “modesti” nu mai poate fi facuta – aici stam ingrijorator si cam pe loc.

Ce considerati ca ar trebui facut pentru a vedea imbunatatiri in aceasta zona?

Din pacate, ceea ce se face acum contribuie la distrugerea acestui domeniu, nicidecum la dezvoltarea lui. Recentele schimbari in legislatia fiscala maresc impozitarea activitatilor creative cu caracter permanent pana la un nivel care pune sub semnul intrebarii supravietuirea firmelor din domeniu. Piata, preturile nu vor sustine acest nivel de taxare. Noile reguli desconsidera rolul firmelor de servicii creative, si nu vad cum o firma – si ma refer desigur la cei ca noi, care au respectat intotdeauna legea si si-au platit taxele intocmai si la timp – ar putea sa mai suporte nivelul acesta de impozitare si sa supravietuiasca comercial. In plus, discriminarea intre freelancer (care e taxat mai putin) si creativul care lucreaza in regim permanent cu o firma (care e taxat mai mult) ne forteaza sa schimbam modelul de business si sa lucram cu freelanceri, desi stim ca asta este fezabil in Londra, unde sunt 100.000 de freelanceri experimentati si care iti pot rezolva orice problema de design, si nu pe piata locala. In Romania, pentru a forma o patura de freelanceri mai e nevoie de 10-15 ani, in care acestia sa lucreze mai intai in firme puternice, ca sa se dezvolte profesional, sa treaca prin proiecte mari si reale, altfel spus – sa invete ceea ce nu pot invata singuri acasa. Dupa sase ani de Criza sau New Normal (cum vreti sa priviti aceasta perioada!), de scadere a veniturilor firmelor si implicit a numarului angajatilor, o astfel de abordare oarba a guvernantilor nostri va stinge orice luminita de la capatul tunelului pentru industria romaneasca de design. Ceea ce face Brandient acum este doar eroism personal al catorva oameni (sau poate doar inertie, deh), dar nu mai are nicio legatura cu un business in care sa credem, care sa infloreasca si care sa isi satisfaca toti stakeholderii. Pentru a imbunatati ceva in acest domeniu, tara are nevoie de o viziune ancorata in zilele noastre, de lideri educati, si bine intentionati, si conectati la lume.

In ce situatie se afla Romania la capitolul educatie in materie de design?

Profesori putini – unii dintre ei stau acolo din eroism (ca si noi), altii stau pentru ca sunt depasiti de vremuri, nu au unde sa mearga; studenti putini; este o meserie scumpa, ca sa spun asa; scoli putine – fara investitii si in lipsa unor programe nationale de educatie in domeniu s.a.m.d. Cuvantul “design” nu este deloc familiar sau placut guvernantilor, autoritatilor locale, liderilor din tara asta. Puteti incerca sa puneti o intrebare chiar unor oameni intelepti, intrebati-l pe Andrei Plesu, spre exemplu, ce crede despre designul romanesc… Din tot ce se intampla in lume astazi este evident ca designul este masura modernitatii unei natiuni – iar din cele spuse mai sus rezulta ca inca ne codim sa fim contemporani cu aceasta lume.

Design si business. Care este legatura dintre cele doua domenii? Designerii ar trebui sa invete mai mult din limbajul de afaceri? Sau viceversa?

Designerii care lucreaza in designul aplicat in business inteleg limbajul de afaceri. Stau la masa cu cei care conduc afacerile. Si vorbesc pe limba lor. Si gandesc in spiritul lor, altfel solutiile lor nu ar fi de folos. Vorbesc despre designerii din Brandient, desigur. In lume insa, in timpurile noastre, mai ales in hub-urile de tehnologie si inovatie din Silicon Valley, din Londra si Berlin, designerii sunt cooptati chiar in board-urile companiilor de investitii, ca si consultanti, iar designul a ajuns un fel de “darling” chiar si al lumii financiare (pe fondul nevoilor exacerbate de inovatie, sau disruptie).

Cum ati caracteriza investitiile pe care brandurile romanesti le fac in design si rolul pe care il acorda acestui domeniu?

Peisajul este atat de inegal, incat e greu sa-l caracterizezi intr-o fraza. Trasi-impinsi (adica de multe ori dupa modelul multinationalelor, dar uneori si din veritabila viziune), liderii adevarati folosesc designul tot mai mult – si asta ii ajuta sa ramana lideri, intr-un context tot mai competitiv. In rest, e fie ignoranta, fie mimetism naiv – a doua atitudine fiind preferabila, pentru ca duce (chiar daca prin ratari succesive) spre constientizarea valorii designului in business…

Ce rol joaca si mai ales ce rol ar trebui sa joace designul pentru un brand?

In zilele noastre, designul este atat de important, ca a devenit, in anumite industrii, principalul instrument de branding (daca ma aude Wally (n.r. – Wally Olins), se intoarce in mormant!); de cand ne-am luminat cu totii in privinta design thinking-ului (cei care ne-am luminat, desigur) – afirm cu toata responsabilitatea: brandingul este design mai mult decat a fost oricand in ultima suta de ani!

Care sunt cele mai mari confuzii legate de design pe care le-ati intalnit in interactiunea cu oamenii de business din Romania?

Nu imi place intrebarea asta, nu as raspunde, fiindca nu gasesc nimic inteligent de adaugat la anecdotica “Vreau sa-mi desenati exact asa ceva!” sau “Mai cu rosu” – cu alte cuvinte “design – adica ceva ornamental, secundar si fara mare influenta asupra valorii businessului” sau “design – ceva la indemana oricui are un calculator”. Intrucat implica o latura artistica – si implicit subiectiva – designul aplicat in business, pentru a fi respectat si apreciat, are nevoie (din pacate pentru cei care il practica pe aceste meleaguri) – de educatie, aspiratie si inteligenta.
Sursa: http://www.revistabiz.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s